Museo Thyssen Bornemisza din Madrid, obiectiv turistic Madrid.
  Orase Obiective turistice Madrid Museo Thyssen Bornemisza

Museo Thyssen Bornemisza

Obiectiv turistic Madrid

Madridul a dobandit aceasta extraordinara colectie de arta abia in 1993, iar calitatea sa nu poate fi egalata decat de Muzeul Prado aflat vizavi. Lucrarile au fost colectionate pe parcursul a doua generatii de familia Thyssen-Bornemisza si este controlata in prezent controlul lor fiind detinut de baroana spaniola Thyssen-Bornemisza. Colectia expusa intr-un conac neoclasic din sec. al XIX-lea, modificat de Rafael Moneo, reuneste cele mai importante forme de arta occidentala din ultimii 800 de ani. In 2004, muzeul s-a extins si a expus Colectia Carmen Thyssen-Bornemisza, care se concentreaza asupra peisajelor.

Ca sa faci o vizita cronologica a muzeului, incepe de la etajul superior de unde apoi vei cobori. incepe cu Sala 1, unde sunt cele mai vechi tablouri, printre care ale primilor maestri italieni, cum ar fi "Hristos si Samariteanul" de Duccio de Buoninsegna (1278-1319), singurul artist despre care se cunoaste ca isi semna lucrarile pe vremea aceea. Sala 3 te duce la primele tablouri flamande. Cele mai bune dintre acestea sunt dipticul in alb si negru al "Bunei Vestiri" de Jan Van Eyck (1390-1441), care seamana cu piatra sculptata si "Madonna incoronata" de Rogier van der Weyden (1400-1464).

In Sala 5, unde se gaseste o expozitie exceptionala de portrete renascentiste, vei observa exemplele timpurii ale cultului personalitatii din ziua de azi. Astfel, priveste lucrarea lui Domenico Ghirlandaio "Portretul Giovannei Tornabuoni", care este o reprezentare perfecta, si lucrarea maestrului Hans Holbein (1498-1543), frumos realizata si adesea reprodusa, care infatiseaza un Henric al VIII-lea al Angliei foarte multumit de sine. Alaturi este expus portretul minunat al tinerei Caterina de Aragon, prima sotie a lui Henric al VIII-lea, "Infanta" (circa 1496) de Juan de Flandres.

Alaturi, Galeria Villahermosa (sala 6) gazduieste "Portretul unui tanar" de Rafael, intr-un stil mai liber. Sala 7 te duce la picturile renascentiste in format mai mare. "Fecioara cu Pruncul si cu Sfantul loan copil", de Bernardino Luini (1486-1532), arata o extraordinara delicatete a chipului Fecioarei, valului Ei si a celor doi copii. "Tanar cavaler in peisaj", de Vittore Carpaccio (1460-1525), este pictat intr-un stil de tranzitie, partial naturalist, partial stilizat si gotic.

Scolile Germane si Italiene

O abordare mai exagerata, chiar caricaturala, caracterizeaza tablourile scolii germane din Salile 8 si 9. Lucrarea lui Albrecht Durer (1471-1528) "Iisus printre doctori" este o compozitie captivanta care atrage ochiul spre mainile din centru. Alaturi, in Sala 10, "Nimfa intinsa", de Lucas Cranach cel Batran (1472-1553) contine un val transparent superb pictat.

Salile 11 si 12 prezinta marii maestri ai Scolii Venetiene - Titian, Tintoretto, Bassano - si alti italieni. El Greco este expus aici, deoarece si-a inceput cariera in Italia, in timp ce lui Jose de Ribera (1591-1652) ii este dedicata o sala intreaga. Spaniolul, care a lucrat si a trait in Italia, combina simtul dramatic spaniol cu tehnici italiene si dovedeste un realism infiorator.

Barocul
Sectiunea dedicata barocului timpuriu gazduieste sculpturi in care suferinta e elementul central, printre care "San Sebastian" si "La Piedad", de Bernini (1598-1680). Alte lucrari care trebuie vazute sunt "Judecata lui Solomon", de Luca Giordano (1634-1705), si "Santa Casilda" a lui Francisco de Zurbaran (1598-1664), la fel ca si imaginile radioase ale Venetiei, de Canaletto (1697-1768). Alte picturi flamande si olandeze se afla in Salile 19, 20 si 21, unde vei gasi lucrari extraordinare de Van Dyck, Bruegel si Rubens, mai ales "Toaleta lui Venus". Trebuie neaparat sa vezi si expresivul "Autoportret" al lui Rembrandt.

Lucrarile olandeze din sec. al XVII-lea sunt expuse intr-o intreaga aripa a nivelului mijlociu al muzeului. Picturile prezinta scene minunat compuse si observate ale vietii cotidiene, de interioare si peisaje. O natura moarta inedita de William Claesz Heda (1593-1680) prezinta magnific piese de argintarie si de sticlarie langa o placinta pe jumatate mancata.

Salile 28, 29 si 30 te conduc la artisti englezi si americani ca Joshua Reynolds (1723-1792) sau Thomas Gainsborough (1727-1788), un englez care a emigrat in America si a fondat Scoala Americana. In afara lucrarii "Portretul ducesei de Sutherland", de John Singer Sargent (1856-1925), aceasta sectiune este mai interesanta din punct de vedere intelectual decat artistic. Dupa lucrarile spaniole, flamande si olandeze, acesta par mai degraba pretioase si fara viata. Urmeaza avantul romantismului european, cu un perete cu lucrari de Goya, Gericault si Delacroix in Sala 31, si Courbet si Constable.

Impresionistii sunt in Salile 32 si 33: vezi neaparat "Femeia cu umbrela de soare" (1873) de Renoir, "Cheval-Glass" (1876) de Berthe Morisot si "Dansatoare in verde" (1880) a lui Degas. Lucrarea lui Vincent van Gogh "Les Vessenots" (1890), realizata cu tuse groase, se poate sa fi fost ultima opera a artistului inainte de sinucidere.

Modernismul
Colectiile de arta moderna incep din Sala 34 cu Andre Derain (1880-1954) si ceilalti fovisti, denumiti asa ca urmare a tendintei lor de a incalca majoritatea regulilor. Muzeul Thyssen-Bornemisza detine o colectie superlativa de expresionisti germani (Salile 35-40), Munch, Kokoschka, Noide, Schiele si Beckmann sunt reprezentati cu totii, dar mai ales Otto Kirchner (1880-1938).

Admira compozitia minunata "Golful" (1914) si "Bucataria alpina" (1918). Franz Marc (1880-1916) si Wassily Kandinsky (1866-1944) reprezinta grupul Blaue Reiter, iar ultima incapere expune iucrari caricaturale de Georg Grosz (1893-1959).

Salile 41-44 de la parter expun in paralel tendinte ale modernismului timpuriu, de la cubism (Braque, Juan Gris, Picasso) la futurism, constructivism, dadaism si suprarealism. Statele Unite sunt reprezentate in Sala 46, cu lucrari expresioniste abstracte de Rothko, O'Keeffe si De Kooning. Salile 47 si 48 rotunjesc traseul cu o prezentare generala privind arta figurativa postbelica si a pop-art.

Daca exista vreo critica ce ar putea fi adusa acestei colectii, atunci ea ar putea fi facuta la adresa acestei ultime sectiuni, care prezinta doar o perspectiva unilaterala a anilor 1960 si 1970, ignorand complet aparitia minimalismului si a conceptualismului. Daca vrei sa vezi aceste doua miscari, du-te la Reina Sofia.

 
Informatiile prezentate au titlu orientativ, ele se pot modifica odata cu trecerea timpului.
Daca sunteti de parere ca fotografiile sau textele prezentate pe aceasta pagina incalca legea dreptului de autor va rugam sa ne sesizati acest lucru la contacteaza-ne