Versailles, Paris

In anul 1661, Ludovic al XIV-lea a decis sa construiasca la Versailles, la aproximativ 17 km de Paris, resedinta regala suprema. Timp de aproape 50 de ani, cei mai mari artisti ai vremii au lucrat pentru acest castel: Louis le Vau si apoi Jules Hardouin-Mansart au fost arhitecti; Andre Le Brun a coordonat decorarea interioarelor, iar Andre Le Notre a realizat gradinile.

Regele si curtea sa aproximativ 5.000 de oameni, iar mai tarziu 20.000 - s-au mutat in anul 1682. Versailles a devenit centrul politic al Frantei pana in 1789, cand revolutionarii au invadat locul si au triumfat prin capturarea regelui Ludovic al XVI-lea si a reginei Maria Antoaneta, pe care i-au dus la Paris. In timpul revolutiei, mobilierul din palat a fost vandut, picturile au fost trimise la Luvru, iar castelul in sine, abandonat, in 1837, Ludovic-Filip l-a transformat intr-un muzeu de istorie a Frantei; in 1919, Tratatul de la Versailles, care a marcat sfarsitul Primului Razboi Mondial, a fost semnat in Sala Oglinzilor. Abia apoi a inceput o serioasa restaurare.

Castelul a fost construit in jurul micului pavilion de vanatoare al lui Ludovic al XIII-lea, a carui fatada de caramizi mai poate fi vazuta si astazi in mijlocul Curtii de Marmura. Le Vau l-a extins pentru prima data, dupa 1660, construind o serie de aripi ce dadeau intr-o Curte mare. Fatadei de vest i s-au adaugat coloane, iar la primul etaj a fost creata o frumoasa terasa. In 1678, Hardouin-Mansart i-a adaugat imensele aripi de nord si de sud si a transformat terasa lui Le Vau in Sala Oglinzilor.

Apartamentele private ale regelui si ale reginei au fost amenajate in jurul Curtii de Marmura. In aripa de nord, Scara cea Mare ii duce pe vizitatori catre "Grands Ap parte ments", un extravagant amestec de marmura colorata, bronz aurit, draperii de catifea argintie, paravane, precum si picturi si sculpturi luxoase.

Fiecare camera poarta numele unei zeitati olimpiene. Salon de Diane, avand decoratiuni de marmura inspirate din teme precum vanatoarea si zeita Diana, a fost candva sala de biliard, joc in care excela regele Ludovic al XIV-lea. Salon de Mars infatiseaza prima dintr-o serie de mai multe covoare de lana - frumoasa serie Savoiirierie - din timpul domniei lui Ludovic al XVI-lea, restul gasindu-se in Marea Galerie de la Luvru. Sala Tronului regelui Ludovic al XIV-lea, Regele-Soare, este dedicata lui Apollo, zeul soarelui.