Olanda este o monarhie constitutionala, stat membru fondator al Beneluxului si al Uniunii Europene, situat in nord-vestul Europei in vecinatatea Marii Nordului, Belgiei si Germaniei, incluzand alaturi de Regatul tarilor de Jos si cateva colonii.
Numele colocvial de Olanda, sub care mai sunt cunoscute tarile de Jos, acopera insa doar o parte din teritoriul tarii, anume provinciile Olanda de Nord si Olanda de Sud. Locuitorii tarilor de Jos sunt numiti in engleza Dutch, nume derivat de la aceeasi radacina ca germana deutsch, adica "germani". Limba neerlandeza este forma literara a germanei plate, limba vorbita ca dialect in nordul Germaniei.
Un sfert din teritoriul tarilor de Jos se afla sub nivelul marii cu altitudine medie, statul avand cea mai joasa altitudine din lume. De asemenea este una dintre tarile cele mai dens populate din lume. Este cunoscuta pentru digurile, morile si lalelele sale, dar si pentru toleranta sa pe plan social. Este membra NATO si UE. Pe teritoriul sau se afla sediul Curtii Penale Internationale
Capitala tarilor de Jos este Amsterdam. Amsterdam este capitala oficiala conform Constitu?iei. La Haga (neerlandeza Den Haag, sau oficial Gravenhage) se afla sediul guvernului, resedinta regala, precum si cea mai mare parte a ambasadelor.
Istoric Olanda
Sub Carol Quintul, imparat al Sfantului Imperiu Roman si rege al Spaniei, regiunea face parte din cele 17 Provincii ale tarilor de Jos, care includeau si Belgia actuala. Dupa ce si-a obtinut independen?a in 1648, Olanda a devenit o mare putere maritima si economica in secolul XVII. Aceasta perioada, in timpul careia Olanda si-a creat colonii si dependen?e in lume este cunoscuta ca si secolul de aur.
Dupa ce a fost integrata in Imperiul Francez de Napoleon, in 1815 prin Congresul de la Viena a fost creat un Regat impreuna cu Belgia si Luxemburg. Belgienii au devenit independenti incepand cu 1830, ca si luxemburghezii.
Una dintre tarile de Jos, Olanda nu are o istorie unificata pana in secolul al XV-lea. Regiunea vestica a Rinului, formata ca parte a provinciei romane a Germaniei de Jos, a fost locuita de catre Batavi. Aproape intreaga arie a fost cucerita in secolele XIV-XV de catre franci, care, odata cu destramarea Imperiului Carolingian, au trecut, in majoritate, in regatul francez si, in acest fel, la Marele Imperiu Roman. In secolele XIV si XV, Flandra, Olanda, Zeelanda, Gelderland si Brabant au trecut sub puternicii stapani ai Burgundiei, care controlau virtual toate tarile de Jos. Cu toate acestea, orasele si porturile olandeze erau slabe din punct de vedere economic fata de prosperitatea comerciala si centrele industriale ale Flandrei si Brabantului. Cu toate acestea, to?i erau parte a Ligii Hanseatice si se bucurau de anumite privilegii. In 1477, Mary a Burgundiei a restaurat toate libertatile interzise de catre predecesorii ei. Mariajul sau cu arhiducele Maximilian (imparatul Maximilian de mai tarziu) a adus tarile de Jos in casa Imperiului Habsburgic. Charles al V-lea le-a dat, in 1555, fiului sau, Philip al II-lea al Spaniei. In acel timp, provinciile de nord au ajuns la prosperitate economica.
Incercarea lui Filip, prima oara prin cardinalul Granvelle si dupa aceea prin ducele de Alba, de a introduce Inchizitia spaniola si de a readuce tarile de Jos la statut de provincie a avut parte de opozitia mai multor clase sociale, mai ales a catolicilor si a protestantilor. Lupta de independenta pentru tarile de Jos (1562-1566) a inceput in Flandra si Brabant, provinciile nordice, sub conducerea lui William Taciturnul, print de Orania. tarile de Jos au fost unite sub conducerea lui William in lupta impotriva Spaniei. Alessandro Farnesse i-a luat locul lui John de Austria ca guvernator al Spaniei, a recucerit provinciile de sud si le-a readus la catolicism. Barierele raurilor erau cruciale pentru protec?ia impotriva rebeliunii si a religiei protestante din nord. Cele sapte provincii nordice, Olanda, Utrecht, Zeeland, Gelderland, Overijssel, Friesland si Groningen au format Uniunea de la Utrecht (1579) si au declarat independenta in 1581. William Taciturnul a fost asasinat in 1584 si a fost inlocuit ca sef al statului de catre fiul sau, Maurice de Nassau, care a fost sus?inut inca de la inceput de catre Johan van Oldenbarneveldt. O expeditie engleza condusa de catre Robert Dudley, conte de Leicester, numit capitan-general al armatei olandeze, pentru ajutarea Olandei impotriva ducelui de Parma, a esuat, ducand la numirea lui Maurice de Orania in locul acestuia (1587). Dovedindu-se unul dintre cei mai buni strategi ai timpurilor sale, Maurice a organizat rebeliunea impotriva Spaniei intr-o revolta coerenta incheiata cu succes, care a dus la semnarea in 1609 a unui armisti?iu de 12 ani cu Spinole, comandantul Spaniei.
