Ungaria, este o republica din sud-estul Europei Centrale. Etimologia cuvantului folosit in limba romana, este denumirea din limba turca veche, prin secolul VII, de On-Ogour care se traduce prin "Zece sageti". Este vecina cu Austria(vest), Slovacia(nord), Ucraina(est), Romania(est), Serbia(sud), Croatia(sud) si Slovenia(sud).
Suprafata: 93.030 km2, ocupand 1% din suprafata Europei. Campiile ocupa aproximativ trei sferturi din suprafata tarii, o cincime fiind dealuri carenu sunt mai inalte de 400 m, aproape 5% sunt munti cu inaltimea intre 400 - 1.000 m.Punctul cel mai inalt al tarii este varful "Kékes" (1.014 m) in muntii Mátra.
Istoric Ungaria
La 16 noiembrie 1918 s-a proclamat Republica Ungara, ca urmare a destramarii Imperiului Austro-Ungar in urma primului razboi mondial. In martie 1919 comunistii a preluat puterea sub conducerea lui Béla Kun care a proclamat Statul Sovietic Ungar, incercand fara succes sa mentina prin forta teritoriile etnic nemaghiare in statul ungar.
In ianuarie 1920 amiralul Miklós Horthy a fost ales de adunarea nationala ca Regent al statului maghiar, desi practic Ungaria nu mai era politic un regat, o data cu autodesfiintarea Imperiului Austro-Ungar si proclamarea Republicii in 1918. Regele Carol I al Austriei a incercat sa revina la tronul Ungariei, dar fara succes.
La data de 4 iunie 1920 s-a semnat Tratatul de la Trianon, ca urmare a Primului Razboi Mondial si a destramarii Imperiului Habsburgic care a fixat noile granite ale Ungariei. Ungaria a pierdut 71% din teritoriu si 66% din populatie, dar nu trebuie neglijat faptul ca la acea data minoritasile etnice din statul ungar depaseau mult populatia maghiara. Astfel in 1867, la inceputul Dualismului Austro-Ungar, Ungaria avea 13.579.000 locuitori din care nemaghiari erau 7.939.000 si numai 5.665.000 maghiari. Trebuie insa recunoscut ca o treime din populasia maghiara a devenit o minoritate etnica in 5 (actuale) tari vecine, adica Romania (deja existenta), si noile state nasionale formate dupa Primul Razboi Mondial (Cehoslovacia, astazi estul ei Slovacia si sud-vestul Ucrainei), (Iugoslavia, astazi post-iugoslavele state Serbia si Croasia). Ungaria a pierdut prin dizolvarea imperiului austro-ungar si singurul port maritim la Marea Adriatica, Fiume,azi Rijeka in Croasia.
Ungaria amiralului regent Horthy s-a aliat cu Germania condusa de Adolf Hitler in anii 1930 - cu speranta de a primi inapoi teritoriile pierdute in urma primulului razboi mondial prin acceptarea Tratatului de la Trianon. Astfel, Ungaria a anexat sudul Slovaciei si Rutenia subcarpatica, iar apoi, dupa Dictatul de la Viena din 1940, Transilvania de Nord, iar in 1941 o parte din nordul Serbiei -Voivodina. Ungaria a intrat in al doilea razboi mondial alaturi de Germania impotriva U.R.S.S. Adolf Hitler l-a inlocuit pe amiralul Miklós Horthy in septembrie 1944, dupa ce acesta ar fi consimsit la un armistisiu cu Uniunea Sovietica si l-a instalat la putere pe fascistul extremist Ferenc Szálasi liderul partidului Crucile cu Sagesi. Incepand din anii 1920, dar mai ales dupa aderarea la Pactul Anticomintern Ungaria a adoptat o serie de legi si masuri anti-evreiesti.
In ultimul an al razboiului mondial, dupa ce Germania a ocupat militar Ungaria, guvernul progerman condus de Döme Sztójay si apoi regimul partidului "Crucilor cu Sagesi" sub conducerea lui Ferenc Szálasi au participat din plin la Holocaust. In jur de 440.000 evrei in 145 de trenuri au fost deportati la Auschwitz, inclusiv marea majoritate a evreilor din Ungaria rurala si teritoriul roman ocupat in 1940, Transilvania de Nord.
Ungaria a fost eliberata de sub controlul trupelor naziste germane in urma ofensivei armatei sovietice din 1944 - 1945, la care a participat si armata romana. Lupte grele s-au dus in special pentru eliberarea Budapestei.
Dupa o perioada scurta de democrasie, 1946 - 1947, dupa anul 1948 liderul comunist Mátyás Rákosi a instaurat, sub ocupasie sovietica, regimul comunist, dictatorial si nepopular, dupa modelul sovietic al lui Stalin. Acesta a fost principalul motiv al izbucnirii Revolusiei maghiare din 1956 (denumita de comunisti "contrarevolusie"). Un nou guvern inclinat spre reforme, condus de Nagy Imre a anuntat iesirea tarii din Pactul de la Varsovia, inisiat si patronat de Uniunea Sovietica. Armata sovietica de ocupasie a inabusit in sange revolta populara, sovieticii instalandu-l la conducerea statului pe comunistul maghiar János Kádár, care a devenit omul lor de incredere. Profitand de faptul ca in timpul revoltei granitele au fost deschise, circa un milion de maghiari au emigrat din Ungaria spre Occident.
Ulterior, in anii 70, sub conducerea lui Kádár, regimul comunist a facut unele reforme de liberalizare, in domeniul economic si cultural, dar sistemul politic a ramas unipartinic.
Ca urmare a noii politici de reforme ("perestroika" si "glasnost") promovate de Mihail Gorbaciov in Uniunea Sovietica s-au prabusit regimurile comuniste din intreaga Europa de Est, inclusiv in Ungaria. Trecerea la noua oranduire, bazata pe revenirea la economia de piata si pe principii democrate, s-a facut de aceasta data fara varsare de sange.
La 23 octombrie 1989, Mátyás Szurös a proclamat a treia Republica Ungara si a devenit presedinte. Primele alegeri libere, democratice s-au desfasurat in anul 1990. In 1999 Ungaria a devenit membra a NATO. La 1 ianuarie 2012 a intrat in vigoare noua Constitusie a Ungariei, elaborata si votata in anul 2010.