Obiective turistice Anvers, Belgia

Cel mai mare (500.000 de locuitori) port belgian, al doilea din Europa, dupa Rotterdam, se afla pe malul drept al fluviului Schelde, aproape de varsarea sa in Marea Nordului, printr-un foarte larg estuar. In acelasi timp, are o comunicare fluviala directa cu Liege prin canalul Albert, care, in lungime de 129 km, face legatura intre Schelde si Maas. Originile sale, nu prea clare, ajung pana in perioada ocupatiei romane.

Exista si o legenda legata de inceputuri: o buna parte din agoniseala localnicilor de pe malurile estuarului era vamuita de un urias, Drouon Antigon, care ii spolia de ce era mai de valoare.

Pana la urma, un viteaz ostas roman, Silvius Brabo, i-a infruntat pe urias, i-a taiat mana si a aruncat-o in apa fluviului. Marturia acestei intamplari rezida in existenta unei perechi de maini, pe blazonul municipalitatii, alaturi de fortareata Steen, si in insasi etimologia numelui sau (Hand - mana; werpen - aruncata).

In sec. 13, orasul se impune ca un centru comercial tot mai prosper si a trebuit chiar sa se inconjoare cu ziduri de protectie.

Afiliat Ligii Hanseatice (care a dispus de o mare putere economica in sec. 12-16, reunind 80 de orase comerciale de la Marea Baltica si Marea Nordului) si profitand de colmatarea radei portului Brugge (sec. 15), a capatat o importanta tot mai mare, iar descoperirea slefuirii diamantelor i-a propulsat si mai mult.

Cand au descoperit "Drumul Indiilor", portughezii au deschis aici un comptoir (agentie comerciala a unei tari in strainatate) pentru desfacerea in Europa de Vest a mirodeniilor, a matasurilor si a altor marfuri exotice pretioase. In sec. 15, dupa largirea prin inundare a fluviului Schelde, Anvers ajunsese practic capitala economica a Europei Occidentale.

Pe vremea lui Carol Quintul, care i-a fost protector consecvent, atinsese deja 100.000 de locuitori, inaugurase propria Bursa si avea peste 1000 de reprezentanti comerciali in toata Europa. Era considerat pe-a-tunci al doilea oras european. Din acea vreme dateaza edificii din cele mai impozante, religioase si administrative, Primaria, Catedrala, Casele Guildelor etc.

Conflictele religioase i-au adus mari prejudicii, mai ales in timpul represiunii dure ("furia spaniola") a ducelui de Alba; multi negustori si meseriasi de frunte au fost nevoiti sa se refugieze in nord.

Intre 1648-1795, Schelde a fost inchis pentru navigatie, in urma Tratatului de la Miinster, preliminar Pacii Westfalice. Si mai tarziu a fost supus la nenumarate tentative de cucerire din toate partile, fiind disputat in special intre francezi si englezi: in 1746, 1792, 1809, 1814. Suferintele sale au continuat si in sec. 20.

In 1914 a rezistat o luna de zile asaltului german, fapt care a permis trupelor belgiene sa se retraga pe Valea Yserului, unde a avut loc o mare batalie. Ocupat de germani in 1940, a fost eliberat de catre britanici in 1944.

In 1944-1945, desi portul sau a fost una din tintele principale ale atacurilor cu rachetele V1 si V2, a reusit sa functioneze aproape normal.

Astazi, bunastarea nu-i este adusa numai de port si de traditionala industrie a prelucrarii pietrelor pretioase, ci si de metalurgia neferoasa, chimie, petrochimie, industria automobilelor.

Pentru iubitorii de frumos, Anvers este orasul lui Rubens, al celei mai mari catedrale belgiene si al celor mai bogate muzee. De altfel, in 1993 a fost ales drept "capitala europeana a culturii".

A stiut sa puna in valoare deplina, nu numai economic, frumoasa sa asezare in lungul apelor. Un vechi proverb flamand spune ca "Anvers ii datoreaza lui Dumnezeu fluviul Schelde si lui Schelde toate celelalte".