Muzeul Guggenheim, Bilbao

Indiferent cat de multe fotografii ale acestei cladiri ai fi vazut, realitatea tot este un soc. Zidurile sale curbate din otel si titan, pe langa Puente de la Salve, reflecta dealurile, cerul si raul din Bilbao intr-un joc nesfarsit de lumini ce contrazice orice logica. Capodopera arhitectului Frank O. Gehry a impus Bilbao pe harta culturala a lumii si este una dintre efigiile noii Spanii. Azi, un milion de vizitatori vin anual sa il admire.

Ideea unui muzeu a aparut la sfarsitul anilor '80, cand guvernul basc a decis sa diversifice infrastructura economica a orasului, redezvoltand zona din jurul vechiului santier naval.
Din 1992, Fundatia Solomon R. Guggenheim a fost insarcinata sa se ocupe de aceasta noua institutie importanta, iar in octombrie 1997, pariul indraznet cu inovativul design al lui Gehry a fost castigat: muzeul a fost inaugurat in aplauzele lumii intregi.

Nucleul constructiei imaginate de Gehry este imensul atriu, inalt de 50 m, in jurul caruia sunt interconectate ansambluri de cladiri, din otel, sticla si calcar, ce gazduiesc 19 galerii, un audi-torium, un restaurant si birouri. Lifturi transparente, alei sinuoase si terase, toate genereaza un sentiment de entuziasm fata de aceasta constructie ce a incalcat toate tabuurile - o expresie demna de cutezanta basca.

De la inaugurarea muzeului, si celelalte noi structuri arhitectonice din vecinatate s-au inscris in stilul imaginativ al lui Gehry, cum ar fi noua Sala de congrese si Centrul de muzica ale lui Federico Soriano si Hotelul Sheraton, al lui Ricardo Legorreta.

Suprafata totala a muzeului este de 24.000 m2, aproape jumatate fiind spatiu expozitional, inclusiv cea mai mare sala din lume, cu o intindere absolut uimitoare de 130 m lungime. Aceasta este una dintre salile proiectate special pentru instalatii si opere speciale.

Alaturi de muzeele surori din New York si Venetia (Solomon R. Guggenheim Museum si Peggy Guggenheim Collection), muzeul din Bilbao are la dispozitie un numar impresionant de opere de arta, ce formeaza o colectie permanenta. Operele sunt prezentate publicului prin rotatie si ofera perspective contrastante ale curentelor si artistilor din Europa si SUA.

Artisti inovatori "radicali" precum Vasily Kandinsky, Paul Cezanne si Pablo Picasso sunt expusi langa Constantin Brancusi, Piet Mondrian sau Joseph Beuys. Operele lui Max Ernst, Man Ray si Marcel Duchamp, la fel ca si cele ale artistilor americani reprezentanti ai curentului abstract expresionist si ai artistilor pop pot fi admirate in Galeriile 103 si 105 de la etajele al treilea si al doilea.

Sunt expuse si opere ale unor artisti contemporani importanti din Spania si Tara Bascilor, intr-un program interesant de expozitii temporare ce prezinta tendintele actuale in arta spaniola.
Se pune accent pe noile forme de arta, ce aduc alaturi instalatiile de prezentarile video si pictura. Prezentari multimedia sau de alt tip apartin unor artisti precum Francesco Clemente, Sol LeWitt, Fujiko Nakaya, Richard Serra. Printre acestea se afla si o interesanta instalatie LED a lui Jenny Hoizer, intr-un colt al atriumului.

O piesa ce nu trebuie ratata este uriasa statuie de flori "Puppy", a lui Jeff Koons, ce strajuieste intrarea in muzeu. La fel de impresionant este si bronzul lui Louise Bourgeois, intitulat "Maman".