Cultura vinului din Constanta, obiective turistice Constanta

Cultura vinului

Obiectiv turistic din Constanta

Producerea vinului face parte din viata cotidiana a romanilor, insa traditia merge cu mult timp in urma. O legenda sustine ca Dionisos, zeul vinului, a fost trac si s-a nascut pe teritoriul Romaniei. Canile de la Cucuteni sunt dovada faptului ca in Moldova s-a facut vin inca din mileniul VI.Hr. in mormintele dacice din secolul al IV-lea i.Hr. au fost gasite monede si bijuterii pe care sunt reprezentati struguri.

Regele dac Burebista a dat ordin ca toate viile sa fie distruse pentru a nu permite triburilor migratoare sa le exploateze. O teorie spune ca romanii au reinviat vinurile dacice; o alta sustine ca ei ar fi introdus de fapt vita-de-vie in Romania. Oricare ar fi adevarul, din sudul extrem pana in nordul Maramuresului vei vedea siruri de vita-de-vie impanzind coastele dealurilor.

In Romania, vita este pretuita atat pentru utilitatea ei, cat si pentru efectul decorativ. Frumoasele plante se incolacesc pe sarme si araci, imbracand asemenea unui acoperis chiar si cele mai umile curti, oferind deopotriva vin si umbra placuta in timpul verii.

Multe podgorii au devenit cunoscute inca din secolul al XVII-lea sau chiar mai devreme. Printre ele se numara Dealu Mare, intre Buzau si Ploiesti, in Muntenia, Nicoresti si Odobesti, in Vrancea, si Niculitel (faimoasa pentru vinurile negre si aibe si Muscatul Ottonel dulce), in Dobrogea. Varietatile de vin merg de la vinurile albe seci si spumante pana la cele rosu-inchis, aproape purpurii, care emana un miros imbatator de lemn dulce.

Cotnariul este faimos pentru vinurile de desert, mai ales verzuia Grasa de Cotnari, care este uneori maturata timp de douazeci de ani, Podgoria Cotnari a fost intemeiata de voievodul Stefan cel Mare in secolul al XV-lea, din dorinta de a obtine aici vinuri din soiul unguresc Tokay. in secolele al XVI-lea si al XVII-lea, vinul reprezenta o sesime din exporturile Moldovei, iar Cotnariul era cel mai cunoscut.

Producerea vinului in Romania se bazeaza inca, in mare parte, pe munca manuala; strugurii sunt culesi pentru a face vin nou in sezonul nuntilor; pivnita de vin in Constanta; fiecare butoi are aproape doi metri lungime.

In mod traditional, vinul romanesc era pastrat in butoaie facute din stejar de Moldova, recunoscut pentru excelentele calitati de conservare si pentru rezistenta la gandacii care atacau lemnul. Viticultorii care se respecta prefera insa sa-si matureze vinul in astfel de butoaie vechi sau in butoaie de otel inoxidabil captusite cu stejar. Exista o zicatoare care spune ca, prin intermediul vinului, bautorul dobandeste calitatile copacului.

Podgoriile Dobrogei, favorizate de verile extrem de calde si de solul calcaros si nisipos din regiune, au avut dintotdeauna un avantaj fata de cele din restul tarii. Vinurile de Murfatlar au fost mentionate de poetul roman Ovidiu, care a observat ca, uneori, dobrogenii dadeau tarie vinului prin inghetarea lui. In prezent, Murfatlar produce mai mult soiuri albe decat rosii, dar majoritatea oamenilor asociaza regiunea cu un Merlot aromat. La Recas, la est de Timisoara, s-a infiintat in 1998 o companie romano-britanica, iar vinul de aici isi croieste loc pe piata internationala.

 
Bilete de avion spre Constanta:
Rezerva online cele mai ieftine bilete de avion Click aici!
Cauta cazare langa Cultura vinului:
Vezi oferte hoteluri in cele mai populare destinatii Click aici!
Rent a car:
Cele mai bune preturi Click aici!
Informatiile prezentate au titlu orientativ, ele se pot modifica odata cu trecerea timpului.
Daca sunteti de parere ca fotografiile sau textele prezentate pe aceasta pagina incalca legea dreptului de autor va rugam sa ne sesizati acest lucru la contacteaza-ne