Grindul Letea, Delta Dunarii

Aceasta insula formata doar din nisip adaposteste o varietate uimitoare de flora si fauna, inclusiv paduri batrane de foioase in care prospera doua specii de stejar iubitoare de sol nisipos. Unii copaci au varsta de 400 de ani. ARBDD le ofera turistilor trei trasee pe Grindul Letea. Fiecare dintre ele leaga cele cinci sate ale grindului si traverseaza diferite habitate de fauna; drumetia dureaza de la doua la patru ore. La sediul ARBDD din Tulcea sunt disponibile pliante cu harti ale traseelor.

Pe insula vei intalni cai semi salbatici pascand, acest loc este si habitatul enotului (asemanator cainelui), al vulpii, al vidrei si al veninoasei Vipera renardi. Vulturi plesuvi si cu coada alba, gai negre si soimi se invartesc in aer, in timp ce satele atrag prigorii in culori vii, rosu si turcoaz, si dumbravence. Plaurii si mlastinile sarate sunt frecventate de ciovici si de picioroange.

Arheologii au descoperit pe Grindul Letea ruine romane si genoveze din Evul Mediu; dovezile arata ca de atunci grindul a fost permanent locuit, desi satele din prezent nu sunt decat niste catune ceva mai rasarite. Drumurile se reduc la carari largi cotropite de ierburi, marginite de gardurile de nuiele ale caselor joase, acoperite cu sindrila. Majoritatea oamenilor se deplaseaza pe jos, pe bicicleta, calare sau cu caruta.

Ca si Periprava, Sfistofca si Cardon (cei mai mic sat de pe grind - un recensamant din 1992 a numarat 19 locuitori) sunt locuite preponderent de lipoveni vorbitori de rusa. Letea are mai degraba caracteristici ucrainene. In sat exista un schit (mica manastire).

Satul CA. Rosetti este centrul comunal al grindului; aici, majoritatea locuitorilor sunt romani. Cauta bisericile cu acoperis in forma de bulb de ceapa. Oamenii se ocupa in general cu indeletnicirile traditionale: ceva agricultura si cresterea animalelor, alaturi de pescuit, vanatoare, stuparit si taiatul stufului. Aceste activitati sunt insa interzise n zonele care fac parte din rezervatia de flora si fauna Padurea Letea.