Tavira, Faro

Ultima oprire in est este Tavira, orasul cel mai nealterat, in mod discutabil, din Algarve. Romanii au infiintat industria lor de sarat pestele aici, iar, mai tarziu, Tavira a inflorit sub dominatia maura; in secolul al XV-lea era portul principal in suportul acordat garnizoanelor portugheze de peste mari.

Acest fapt a condus la statutul de oras in 1521. Declinul a urmat in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, in parte din cauza innamolirii canalului de apa (care a facut ca orasul sa devina nefolositor), a izbucnirii ciumei si a cutremurului din 1755.

Pescuitul si conservarea tonului au revigorat din nou bogatiile Tavirei care ainceput recent sa se ocupe si de turism. Fior de sal (fulgi de sare) este o alta industrie locala; fulgii se obtin prin indepartarea cristalelor tinere de pe intinderile cu sare intre mai si octombrie. In restul anului se produce sarea normala.

In ciuda stilului mediteranean atractiv al arhitecturii care margineste raul Gilao, Tavira a scapat cu succes dezvoltarii majore.

Ceea ce incearca sa obtina este statutul de centru cultural important al Algarveului prin expozitii, concerte si structuri inovatoare, si este caminul unei comunitati artistice "alternative".

Fatada dinspre rau cu palmieri aliniati pe ea - cu doua poduri centrale, dintre care unul a fost, la origini, roman, barci pescaresti, si case joase, varuite in alb - este o clasica scena ca o ilustratie dintr-o carte postala. Si exista un numar crescator de cafenele in aer liber din care te poti bucura de priveliste, inclusiv cladirea transformata a pietei.