Castrul roman Porolissum, Jibou

Castrul roman Porolissum, care apara partea nord-vestica a Daciei in secolele al ll-lea si al lll-lea d.Hr. Din Moigrad se face un drum ingust care serpuieste inspre ruinele castrului si se pierde, aproape de varful dealului, intr-o carare cotropita de iarba. Pe culmea singuratica a dealului se ivesc dintre turmele de oi un turn, o sectiune de drum roman pavat, zidurile unui templu si vestigii ale unui superb amfiteatru. De aici ai o perspectiva fantastica asupra Podisului Transilvaniei.

In anul 106 d.C., la inceputul celui de-al doilea razboi impotriva dacilor, imparatul roman Traian a infiintat un punct fortificat pe locul orasului, pentru a apara principalul loc de trecere prin Muntii Carpati. Fortul, costruit initial din lemn pe fundatii de piatra, gazduia circa 5.000 de soldati din trupele auxiliare, transferati din Spania, Galia si Britania.

Chiar daca numele Porolissum pare a avea o origine daca, arheologii inca nu au descoperit dovezi ale vreunei asezari dace care sa fi precedat fortul roman. in deceniile urmatoare, fortul a fost marit si reconstruit in piatra (poate in timpul domniei lui Marcus Aurelius), si o asezare civila s-a dezvoltat in jurul centrului militar. Cand Hadrian a creat noua provincie Dacia Porolissensis (denumita astfel dupa orasul deja relativ mare) in 124 d.C., Porolissum a devenit centrul administrativ al acesteia. Sub imparatul Septimius Severus, orasul a primit statut de municipium, permitandu-le conducatorilor si negustorilor sai sa lucreze in mod independent. Desi romanii s-au retras din Dacia in 271 d.C. sub Aurelian, iar orasul a fost abandonat de catre fondatorii sai, dovezile arheologice indica ca a ramas locuit timp de mai multe secole dupa aceasta data.