Vinul spaniol, La Rioja

Vinurile spaniole au trecut prin schimbari importante. Producatorii de vinuri folosesc tehnici inovatoare pentru a obtine o gama Incantatoare si diversa, fapt ce ii ingrijoreaza serios pe ceilalti mari producatori europeni. Aproape 1.100.000 ha de vie fac din Spania tara cu cea mai mare suprafata cultivata de gen, fiind al treilea mare producator mondial, dupa Franta si Italia.

De la efervescenta cava la vinurile dulci de calitate superioara din Rioja, vigurosul Ribera del Duero si vinurile albe si usoare cu aroma de strugure din Galicia, ai de unde alege. Spania detine in prezent mai mult de 60 de zone viticole oficiale, fiecare avand Denominacion de Origen (D.O.), oferta putand fi diversificata in continuare prin Reservas sau Gran Reservas special selectate.

Traditia viticola pe teritoriul Spaniei dateaza de pe vremea fenicienilor, la Cadiz, si a romanilor care trebuiau sa-si aprovizioneze trupele. Potrivit cronicarilor romani Pliniu si Martial, vinul de Tarragona concura cu cel din Sevilla pentru cel mai bun vin din Imperiul Roman. Dupa secole de dominatie araba, productia a fost revitalizata de insetatii calugari si de pelerinii care treceau pe Calea Sfantului lacob, fiind stimulata intens de negustorii englezi in Galicia si Jerez.

Cel mai puternic impuls dat industriei vinicole spaniole a fost in sec. al XIX-lea, cand producatorii de vin din Bordeaux au fost ruinati de pe urma distrugerilor produse viilor de phylloxera si oidium. Ei s-au stabilit in Rioja, unde in prezent multe dintre companiile infiintate atunci inca se numara printre producatorii de elita.

Una dintre diferentele fundamentale dintre vinurile spaniole si cele frantuzesti este sistemul de invechire. in timp ce in Franta consumatorul isi asuma riscul de a alege si a investi in vinuri tinere, in Spania, podgoria selecteaza vinurile pe care le considera potrivite sa treaca proba timpului. Vinurile Crianza trebuie sa fie vechi de cel putin 2 ani si sa fi stat minimum 6 luni in butoi (un an in La Rioja).

Reservas stau minimum un an intr-un butoi de stejar, apoi doi ani in sticla, iar Gran Reservas au nevoie de doi ani in butoi de stejar, apoi de cel putin trei ani in sticla. Stand in pivnite adumbrite la temperaturi constante, se subliniaza caracterul fiecarui vin, pe masura ce lemnul ii adauga alte calitati aromatice si in timp ce taninul sau se amesteca cu cel al vinului. Pentru vinurile albe si rose, perioada de maturatie este mai scurta, iar stejarul este inlocuit de vase din otel inoxidabil.

Acum, podgorenii experimenteaza combinarea soiurilor native de struguri precum Tempranillo, Garnacha, Graciano, Palomino si Albarino cu cele de import (Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinol Noir, Chardonnay, Syrah), sistem ce nu era privit cu ochi buni pana de curand. O revolutie a calitatii a strabatut podgoriile spaniole din 1980 si au fost folosite tot mai mult soiuri ce erau in trecut minoritare - in special strugurii Tempranillo. Desi a fost dintot-deauna cel mai cunoscut soi si in afara peninsulei datorita rolului important in producerea vinurilor din Rioja, in prezent nu se gaseste numai in acea regiune. il poti regasi in vinurile din Navarra pana in cele din La Mancha si reprezinta baza a aproape jumatate din Denominaciones de Origen din Spania.

Astfel s-au nascut urmatoarele sinonime regionale pentru soiurile donate, adaptate terenului local: Cencibel, Tinto Fino, Tinta de Toro, Tinta del Pais si Ull de Llebre. Desi strugurii sunt in principal aceiasi, variatiile climei si ale calitatii solului produc personalitati diferite ale vinului.

Un exemplu al noului val al vinurilor spaniole este Priorat, o regiune din Catalunia unde productia de vin este o traditie din sec. al XII-lea. La inceputul anilor 1980, a avut loc o scadere dramatica a productiei. Atunci a aparut un grup de tineri podgoreni inventivi, atrasi de solul de ardezie si de terenul inalt, in terase. Pentru producatori experimentati, ca Rene Barbier, reprezenta o combinatie perfecta intre vechile vinuri Garnacha si Cariiiena, cu un sol ce nu avea nevoie de ingrasamant sau substante chimice si care absorbea usor apa. Intoducand soiurile Cabernet Sauvignon, Syrah si Merlot (si noile butoaie frantuzesti), in numai 10 ani au fost produse vinuri foarte apreciate.

Printre alte nume ce intra in galeria noilor vinuri spaniole se numara mai putin cunoscuta marca aragoneza Somontano. La mijlocul anilor 1980, podgoria producea vin vrac pentru export, dar in prezent experimenteaza soiuri internationale carora le merge bine pe terenul destul de inalt si la temperaturi mult mai scazute noaptea.

In afara acestui vin mult imbunatatit, produs la poalele Pirineilor langa Huesca, Aragonul mai are alte trei Denominaciones de Origen. Podgoria Carinena, cea mai veche, se intinde la sud de Zaragoza peste Sierra de la Muela si produce in special remarcabile vinuri rosii; mai putin cunoscuta Campo de Borja, mai la vest, foloseste strugurii din soiul Garnacha pentru a obtine delicioase vinuri rosii si unele rose, si Calatayud, situata intre celelalte doua, produce o alta bautura imbunatatita care merita cautata (de fapt, ea a fost creata pe vremea romanilor).

Din ce in ce mai cunoscute peste granita sunt vinurile rosii Toro si Bierzo; vecini in apreciata Ribera del Duero, langa Valladolid. De succes se anunta a fi si vinurile albe Rueda in Castilia, Penedes in Catalunia si vinul proaspat si inviorator Albarino din Rias Baixas, Galicia. Ultimul, despre care se spune ca isi are originea in strugurii din soiul Riesling, a contribuit la schimbarea reputatiei vinurilor albe spaniole.

Ultima moda este o noua arhitectura a bodegas (crame). Unul dintre cele mai stralucite exemple se afla in Elciego, langa Laguardia, unde s-a deschis in 2006 crama Marques de Riscal, proiectata de Frank O Gehry. Cladirea combina un hotel cu un spa si un restaurant, condus de celebrul bucatar riojan Francis Paniego. La fel de impresionante sunt Bodega Ysios, capodopera a lui Santiago Calatrava, si Bodega Baigorri, cu temelie de zinc si sticla, proiectata de arhitectul linaki Aspiazu, cea din urma avand si un restaurant.

Langa Logrono, Vina Real a ales un arhitect francez, Philippe Mazieres. In Haro, Zaha Hadid a proiectat o camera de degustare si un magazin in interiorul podgoriei Lopez de Heredia, veche de 130 de ani. Este sigur faptul ca inovatiile in ceea ce priveste magazinele de vinuri nu se vor opri aici.

Laguardia
Pentru amatorii vinurilor de Rioja, unul dintre cele mai atractive locuri pentru degustare este Laguardia. Desi din punct de vedere politic aceasta zona este parte a Tarii Bascilor (Euskadi), ea produce Tempranillos aromat cu Mazuelo si Graciano sub eticheta Rioja Alavesa. Bodegile construite intre zidurile satului fortificat creeaza o atmosfera care te introduce in lumea celui mai faimos vin spaniol din lume.