Batalha, Leiria

Aceasta fantezie a goticului tarziu a fost inspirata de victoria regelui Joao I din 1385 impotriva castilienilor, in batalia de la Aljubarrota, la doar 1,6 kilometri distanta. Din recunostinta, regele a construit manastirea, a inchinat-o Fecioarei Maria si a numit-o Santa Maria da Vitoria.

Astazi, complexul este mult mai adesea numit Batalha dupa micul oras din apropiere, care se bizuie pe acest gigant medieval din mijlocul lui. Cu toate acestea, motivul pentru care aceasta abatie magnifica este un loc din Patrimoniul Universal nu a incetinit traficul formidabil de-a lungul unei autostrazi importante aflate la doar cateva sute de metri distanta, intesata cu foisoare, contraforturi, capete de balauri si delicate filigranuri in piatra, aceasta structura ornata a avut nevoie de 145 de ani pentru a fi construita, din 1388 pana in 1533.

In timp ce importanta Alcobacei rezida in practica religioasa si produsele secundare sociale, Batalha simbolizeaza mai degraba un sentiment de incredere in sine la nivelul politic. Ridicarea sa coincide cu inceputul expansiunii maritime a Portugaliei. Anuntand acest fapt, pe vasta esplanada de afara se gaseste o statuie ecvestra a lui Nuno Alvares Pereira, care a condus fortele portugheze la Aljubarrota.

In spatele statuii sale, frumoasa fatada din calcar a fost opera maestrului mestesugar Huguet, care a preluat-o de la Alfonso Domingues la moartea sa in 1402. Mateus Fernandes, al treilea arhitect important, a fost responsabil pentru incredibila intrare, in stil manuelin, de la Capela Neterminata si pentru mare parte din detaliul decorativ din Claustrul Regal. Mormantul sau se gaseste in naosul principal.

Interiorul bisericii are atat o dimensiune mare si impozanta, cat si o infatisare fara complicatii, singurele elemente decorative fiind vitraliul care infatiseaza viata lui Christos.

In partea dreapta se gaseste Capela Fondatorului, un alt tur de forta al lui H uguet, cu toate ca tavanul original a cazut in timpul cutremurului din 1755. Aid, incadrate de o structura boltita si octogonala, se gasesc mormintele inaltate ale regelui Joao I si al sotiei sale, de origine engleza, Philippa de Lancaster; mormintele descendentilor lor, inclusiv Henry Navigatorul, sunt incastrate in nisele din pereti.

Spre partea stanga a naosului se afla frapantul Claustru Regal, o desfatare ritmata a complicatei sculpturi manueline care a fost adaugat la structura originala in stil gotic. Intr-o parte se gaseste Sala capitulara, unde arce dispuse in forma de stea, nesustinute, se intalnesc in punctul central format din blazonul lui Joao I.

Daca observi o prezenta militara neasteptata in complex, vei intelege in curand de ce: mormantul soldatului necunoscut (de fapt, doi soldati), sub garda de onoare permanenta, este amplasat in Sala capitulara.

In partea opusa, fostul refectoriu gazduieste sculpturile originale din secolul al XV-lea din porticul de vest; in fosta lor locatie, au fost inlocuite in mare parte cu copii. In spate se afla Claustrul regelui Alfonso al V-lea, mult mai uman in dimensiune si mai putin ostentativ decat Claustrul Regal, care gazduieste un atelier de sculptat in piatra in partea din spate.

Ultimul loc important al Batalhei este, in mod discutabil, ilustru: Capela Neterminata. In aceasta structura octogonala se intra din afara Sasii capitulare. Comandata de regele Duarte I (1391-1438), proiectata de Huguet si terminata de Mateus Fernandes, a fost facuta cu intentia de a fi panteonul familiei Duarte. In cele din urma, doar el si regina sa au fost ingropati aici. impactul vizual este incredibil, o dezlantuire de impodobiri - in special sculpturile ca dantela de la ancadramentul usii si pilonii adanc gravati - care sunt toate lasate prada stihiilor naturii.