Musee dOrsay, Paris

Deschis in anul 1986, Musee d'Orsay a devenit in scurt timp unul dintre cele mai bune muzee de arta ale Europei. Cladirea neconventionala transformata dintr-un hotel si o gara de pe Rive Gauche - are un aspect deosebit, castigand admiratia tuturor. Colectiile acopera perioada cuprinsa intre anul 1848 si 1914, o perioada interesanta si dinamica in arta mondiala, dominata de Paris.

Toate marile nume sunt aici. Receptia, restaurantul si sala de bal, decorate in stil bel le epoque, au ramas intacte. Dupa 40 de ani, gara a iesit din uz, cu peroanele sale prea inguste pentru trenurile modeme. Temporar, cladirea a mai fost folosita drept posta, platou de filmare si loc pentru prizonierii de razboi.

In anul 1960, planurile de demolare avansau destul de bine, cand a fost propusa aceasta conversie inovatoare, lucru ce a permis gruparea unor importante colectii de arta, cuprinzand anii 1848-1914, inclusiv faimoasele lucrari impresioniste de la supraaglomeratul Jeu de Paume de pe Sena. Astfel, Musee d'Orsay a umplut golul dintre Luvru si colectiile de arta contemporana de la Centre Georges Pompidou.

Vizitatorii grabiti ar putea fi tentati sa se grabeasca spre lucrarile impresioniste de la etaj. Dar daca ai timp, rezista acestei tentatii: parterul, in mare parte acoperind perioada cuprinsa intre 1848 si 1870, urmareste unele dintre directiile care au deschis drumul pentru pictura si sculptura secolului al XX-lea. In galeria centrala, dedicata sculpturii, viziteaza lucrarile de mare influenta ale lui Jean-Bap-tiste Carpeaux (1827-1875), al carui grup statuar din bronz "Contele Ugolino" i-a dat lui Rodin idei pentru „Ganditorul" sau.

Picturile secolului al XIX-lea ocupa galeriile laterale ale acestui etaj. La dreapta (imediat cum intri) sunt lucrarile tarzii ale lui Ingres, pictor conservator, devotat ideilor clasice si tehnicii precise, si ale romanticului Delacroix, renumit pentru imaginatia sa si pentru felul in care a folosit culorile.

Galeriile din partea opusa (partea de nord) contin tablouri ale realistilor Milletsi Courbet. Se remarca in mod deosebit portretul tarancii lui Millet, realizat in mod deliberat intr-un stil mundan, "Culegataoarele de spice", si tabloul lui Courbet "O inmormantare la Ornans", considerat la momentul primei expuneri ca fiind vulgar pana la a fi ofensator. Multe asemenea lucrari ilustreaza importanta evolutie de la zugravirea stilizata a unor subiecte eroice la cea a oamenilor obisnuiti si a unor teme obisnuite. Picturile cu abordari la fel de revolutionare ale culorii si luminii ce caracterizeaza tablourile de dinainte de 1870 ale unor pictori ca Monet, Pissarro, Manet si Renoir se gasesc in capatul de nord-est al acestui etaj.

Centrul celor mai renumite colectii impresioniste ale muzeului se afla la ultimul etaj. Aici vei vedea multe imagini familiare, ca „Dejeuner sur l'Herbe" a lui Manet, "Maci salbatici" a lui Monet si "Mama artistului" de Whistler. Toti marii artisti ai impresionismului sunt foarte bine reprezentati: lucrari de Renoir, Cezanne, Pissarro si Degas. Si unele ale lui Van Gogh, printre care "Dormitor la Arles", "Biserica din Anvers", precum si cateva autoportrete. Van Gogh a stat la Paris din anul 1886 pana in 1888, intalnindu-se si facand schimb de idei cu toti marii artisti ai vremii. Unele dintre incaperile de la capatul vestic al acestui etaj infatiseaza tablouri ale scolii Pont-Aven, un grup separat, condus de Paul Gauguin.

Ei sustineau modelele bi-dimensionale din memorie mai degraba decat pe cele din natura, incaperea alaturata este dedicata gruparii "Les Nabis" - denumita astfel dupa evreiescul nabi (profet), un alt gen de pictura a sfarsitului de secol XIX, din care fac parte pictori precum Bonnard si Vuillard. Formele lor plate si liniare, precum si uzul arbitrar al culorii au deschis drumul artei abstracte din secolul al XX-lea.