Obiective turistice Pula, Croatia

Semnul timpului graveaza monumentele, framantarea istoriei lucreaza fara pauza intr-un oras cu atatea dialecte.

Prezentul este deja trecut, intre aceste pietre, deoarece se traieste din amintirile ce acopera casele si se pierd in cotidian. Sufletul orasului se inalta din amestecul de stiluri, din amintirile popoarelor si din ranile istoriei.

Atractia nu se naste la prima vedere. Lasand in urma strada de coasta, toata plina de paduri de pin si hoteluri, se contureaza, la orizont, inelul alb al amfiteatrului, simbol al orasului roman, dar si a celui modern dupa cum mentioneaza un afis publicitar pentru Festivalurile din Pula, cu fotografii ale artistilor internationali si ale vipurilor locale.

De o parte Roma, de cealalta parte portul, care a fost un targ al Imperiului austro-ungar: formele navelor, depozitele, dormiteaza scufundate intr-un trecut glorios. Printre gradini, se zaresc cladiri din epoca socialista, edificii venetiene si ruine romane, ce se regasesc in viata oraselului: un sir de baruri, voci si picioare ce se deplaseaza fara pauza pe strazile consumate.

Pula se ascunde si apare, asezata aproape in punctul extrem al peninsulei pentru a sta de paza la mare.

Dar orasul cel mai important al Istriei, la nivel fie comercial, fie cultural, tocmai datorita acestei incarcaturi de istorie pe care o poarta pe umeri nu a devenit capitala a regiunii.

Gurile rele spun ca din cauza ca este prea italiana si de aceea a fost ales Pazin, chiar in centrul peninsulei si, deci, mai comoda.

Aici, aerul italian se respira in fiecare colt si amintirea este vie, bine aparata de o comunitate care a luptat in cotidian pentru a-si conserva propria identitate. La Pula se respira confuzia si monumentele istoriei.

Se asculta misterele si framantarile unui port, nu frenezia vesela a centrelor la mare; orizontul malului este inca al navelor; plajele sunt peste tot, intre padurile de pini se inchide golful: se numesc Verudela si Zlatne Stijene, precum complexele turistice, edificii enorme ce par sa fie inghitite de padure.

Printre stradute se intalnesc o serie de pensiuni rafinate pe marginea unui povarnis: autoturisme de lux, iaht, aici se afla cei mai buni bucatari din tara. Nici aceasta nu este Istria cea salbatica: va sfatuiesc sa coborati inca mai spre sud, sub marginea extrema a triunghiului istrian, unde frunzisul acopera o limba de stanca ce se insinueaza in mare.