Obiective turistice Senj, Croatia

Senj, un oras cu o istorie de peste 3000 de ani, este unul dintre cele mai vechi orase din Nordul Marii Adriatice. In asprimea spartana a acestui litoral, expus maniilor borei, numai Senj a rezistat. Fatade cenusii, mancate de umiditate si neglijenta, coasta stancoasa, ape extrem de limpezi, ceruri de cristal.

Zona de coasta are 76 de kilometri lungime, iar orasul se afla intre mare, muntii Mala Kapela si Velebit. Teritoriul Senj se intinde pe 60 de kilometri de coasta si cuprinde o multime de golfuri si plaje intacte. In plus, 40 de km din teritoriul sau gazduiesc muntele Velebit, cel mai mare si cel mai frumos munte din Croatia.

In afara de Dubrovnik, nu exista niciun alt oras croat cu o istorie, un patrimoniu cultural si o traditie mai bogata decat Senj.

Castelul masiv, din piatra, ridicat pe o stanca abrupta, ce vegheaza asupra intrarii orasului, accentueaza aspectul deja sever al asezarii, inchis de cvinta de munti gri. Totul este aspru in acest colt de coasta, singurul in contact cu uscatul prin intermediul ingustei trecatori Vratnik (14 km la est). Aici se naste bora, cu vijelii ce se inalta deasupra marii sfasiind putina vegetatie, si tot pe aici treceau trupele pradatorilor.

Senji aproape ca inspaimanta prin severitatea naturii si prin intalnirea cu istoria, nu atrage, nu trezeste dorinta de a ramane aici. Poposind in piata mare (pe unde trec pullman directe spre uscat) se naste impresia ca oraselul are inca aspectul unei rascruci de drumuri, neschimbat de prezenta turistilor, putini dealtfel, care il populeaza pe timp de vara.

Totul vorbeste inca despre batalii, treceri: romanii au facut un municipium, ramas apoi in legenda ca bastion al piratilor uskoci. Se mai pastreaza, inca, urme de fortificatii puternice, precum Leonova Kula (turnul) si Zabac Kula din secolul XIII ce se inalta izolat in zona din sudul portului. In centrul vechi rasar unghiuri dulci si decadente, case vechi, curti interioare.

Piratii din Senj

Nu exista cronica veche a acestui colt mediteranean care sa nu evoce imaginile si relatarea incursiunilor piratilor uskoci „Domni" ai Marii Adriatice.

In secolul XVI, in fuga cauzata de inaintarea turcilor in balcani (acest lucru este amintit chiar de numele lor, care inseamna refugiat), s-au stabilit la senje si, cu complicitatea austriei, care isi oferise protectia in schimbul apararii coastei, au atacat si au pradat galerele venetiene. atacurile lor frecvente au inasprit relatiile intre serenissima (Venetia) si Austria, pana ce s-a ajuns la izbucnirea unui conflict diplomatic.

Austria, temandu-se de coalitia europeana, ajunge sa accepte clauzele de pace de la Madrid (1617), care o obligau sa isi lichideze piratii incendiind vasele si deportandu-i.