Cathedrale Notre-Dame, Tournai

Este considerata cea mai originala constructie religioasa din Belgia. Ea a influentat ca stil si decor si alte biserici de pe valea fluviului Escaut, creand asa numitul stil salian.

Are o nava principala, pe patru etaje ca si transeptul in stil romanic din sec. 12, si un cor gotic, mult alungit, care dateaza din 1242, cladit peste un altul, mai vechi, romanic. Ultimul etaj este strapuns de ferestre inalte, cu vitralii.

Proportiile lacasului sunt gigantice: 134 m lungime si 66 m largime (in transept); siluetele celor cinci turnuri, fiecare in alta forma, sporesc impresia generala de grandoare. Pe stalpul central al fatadei principale, statuia Fecioarei (sec. 14), patroana lacasului, venerata sub numele de Notre-Dame Des Malades (Maica Domnului-a-Celor-Bolnavi), basoreliefurile de pe portalul fatadei principale (in special cele din dreapta) infatiseaza lupta pentru tronul franc dintre Chilperic si fratele sau Sigisbert, nepoti ai lui Clovis, tema care revine si pe vitraliile din partea dreapta a transeptului, ca si in sculpturile de langa Porte Mantile, intrarea vestica de langa transept. Interiorul este caracterizat printr-o mare bogatie decorativa, realizata pe parcursul mai multor secole, intre sec. 13-18.

Capitelurile, candva colorate, ale stalpilor navei principale, au sculpturi cu motive diverse: vegetale (ciorchini de struguri), animale (cai), figuri umane, unele cu tenta fantastica. Jube'u (locul imprejmuit dintre transept si cor, in care se fac lecturi liturgice) este din marmura colorata cu medalioane si panouri din alabastru cu sculpturi pe teme din Noul si Vechiul Testament - creatie renascentista a lui Cornelis Floris De Vriendt; in capela St. Louis (sau a Sfintei Taine), Crucificarea, de Jordaens; in partea stanga a corului, deasupra usii de acces in sala de primire, tabloul lui Rubens, Purgatoriul.

Stalurile si altarul au fost instalate in sec. 18. Catedrala are, in partea de nord-est, in fata capelei St. Esprit-Sf. Duh, o camera a tezaurului, in care pot fi admirate: un Relicvariu "al crucii bizantine", de origine orientala, din sec. 5 sau sec. 6, lucrat in aur, pietre pretioase, perle si lame de cristal, Chivotul Sf. Eleuthere, primul episcop al orasului (1247), Chivotul Sfintei Fecioare (1205) din argint si arama, opera semnata de Nicolas de Verdun, Cele Sapte Bucurii ale Sfintei Fecioare, de Petrus Pourbus, mantia imperiala a lui Carol Quintul, o statuie din fildes (sec. 14) a Fecioarei; in capela, o lunga tapiserie cu scene din vietile Sfintilor Piat si Eleuthere, lucrata la Arras si daruita de burgunzi.