Obiective turistice Rijeka, Croatia

Rijeka deluzioneaza la prima vedere. Cu toate acestea, turistii care se incumeta pe strazile pline de viata si mereu aglomerate, descopera farmecul unui oras neobisnuit al Croatiei, unde atmosfera de targ comercial din alte vremuri, ce-si lasa amprenta pe fiecare colt, te face sa uiti de cladirile inalte, rod al constructiilor populare din anii saptezeci ai secolului XX, cocotate pe povarnisuri.

In port, totul se amesteca: Balcani, Europa Centrala, dialecte, limbi, negustori, tencuieli in tonuri vesele, arhitecturi severe, amintiri din epoca socialista, vitrine stralucitoare, moda italiana, mobile Art Nouveau, istorii vechi ale nobilimii si noua mizerie. Se respira aerul contagios al unui oras de frontiera, plin de conflicte si creativitate.

Rijeka traieste, pulseaza departe de ritmurile lente ale Dalmatiei si ale insulelor: viata culturala se invarte in jurul Universitatii, Teatrului si activitatii minoritatii italiene, care isi are propriul ziar (La Voce del Popolo - Vocea poporului) si o companie teatrala (Dramma italiano - Drama italiana).

Al treilea oras al tarii si principalul port croat, Rijeka nu se sustrage nici in prezent propriului destin: locuintele pentru cazarea turistilor lipsesc, iar de plaje nici urma. Inchiderea recenta a industriilor din golful vecin Bakar a dat aripi la un program de recalificare ambientala care aduce sperante cu privire la recuperarea acestei parti de coasta. In asteptarea unor timpuri mai bune se poate vizita centrul.

Turul orasului incepe de pe mal: mare cenusie, vase de pescuit, dungi de ciment, sirul ingust de pomi, cladiri monumentale de la sfarsitul secolului XIX. Intre acestea se remarca Jadran (cladirea Adria; 1897), decorat cu figuri de marinari (un capitan, un timonier, un masinist si un pilot) pe fatada indreptata spre mare si altele feminine (cele patru continente) pe partea opusa.

Dupa respiratia portului, iata confuzia de culori ale CITTA NUOVA: dupa traversarea piatetei din trg Republike Hrvatske, se ajunge in Korzo, o larga strada pietonala, mereu aglomerata, de-a lungul careia se inalta cladiri elegante, magazine, cafenele, aceasta axa taie centrul continuandu-se paralel cu malul pana aproape de a se intersecta cu fluviul Rjecina. Odata ajunsi aici, exista doua alternative: sa rataciti printre strazile si monumentele orasului nou sau sa faceti un ocol spre nord-vest pentru a vizita colectiile muzeale orasenesti.

Istoric

Locuita de la inceput de ileri, cucerita de romani si folosita apoi pentru a intari frontierele estice, Rijeka reprezenta un punct strategic de aparare al Alpilor IUlieni de-a loungul LImes Liburniae.

In evul mediu a apartinut nobililor din Duno, urmati apoi de o familie germana, care a si ramas proprietara zonei pana in 1466, cand Rijeka a devenit cetate habsburgica. In secolul al XVII-lea, asezarea si-a inceput ascensiunea ca centru comercial: din 1719 este port liber, apoi sediu al filiali Societatii Orientale pentru Comert cu Levantul si Extremul Orient.

In 1779, orasul devine parte a Imperiului Ungar, iar interesul maghiarilor pentru o iesire la mare grabeste evolutia localitatii: apar cladiri in stil clasic si baroc de-a lungul Korzo. Intre secolele XIX si XX, Rijeka devine al optulea port din imperiu, contru cosmopolit si sediu al santierelor navale.