Coloana infinitului, Targu Jiu

La celalalt capat al axei, „Coloana infinitului" (sau „Coloana fara sfarsit"), inalta de 33 m, este alcatuita din 15 moduli octaedrici acoperite cu alama, dispuse pe o tija de otel. Modulii erau numiti „margele” de catre Brancusi.

Sculptura ocupa un spatiu triunghiular in partea de est a orasului (intre Calea Bucuresti, Strada Gheorghe Tatarascu si Strada Tudor Vladimirescu). La aceasta lucrare, se observa asemanarea dintre „mataniile" de metai si stalpii care sustin prispele vechilor case de tara, artistul nascandu-se chiar intr-o astfel de casa.

Inaugurata la 27 octombrie 1938, sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului Romaniei. Denumirea originala era „Coloana recunostintei fara sfarsit” si a fost dedicata soldatilor romani din Primul Razboi Mondial cazuti in 1916 in luptele de pe malul Jiului.

Referitor la geneza coloanei intre celelalte sculpturi brancusiene, exista dovezi ca proiectul este mult mai vechi. Se pare ca inca din 1909 in atelierul lui Brancusi ar fi existat "trunchiuri si barne, coloane truncheate de lemn", iar prima versiune expusa a unei coloane, intitulata "Proiect arhitectural", dateaza din 1918. Ulterior, in 1933, in expozitia sa personala de la New York, Brancusi expune proiectul sau sub numele devenit celebru, Coloana fara sfarsit. Brancusi insusi o denumea "un proiect de coloana care, marita, ar putea sprijini bolta cereasca".