Obiective turistice Targu Jiu, Romania

Targu Jiu se bucura de o pozitie minunata pe malul raului Jiu, cu vedere la Carpatii Meridionali. Desi sistematizarea din anii 1960 s-a dovedit un dezastru pentru specificul istoric al orasului, legatura sa cu sculptorul de renume mondial Constantin Brancusi reprezentat imboldul necesar reinventarii.

Orasul este mentionat pentru prima oara in anul 1406 sub numele de "Jiul", intr-o porunca data manastirii Tismana de catre voievodul Mircea cel Batran. Tot in secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima data in documente avand calitatea de targ. Cu timpul, in izvoarele istorice apar si mentiuni ce indica o cristalizare a vietii orasenesti. Orasul pomenit ca atare, de un document din anul 1611 dat de Radu Mihnea, este atestat ca organizare municipala, avand la conducerea treburilor orasenesti un jude si mai multi pargari. In secolele XVI-XVII, istoria orasului consemneaza unele lupte ale locuitorilor sai cu vecinii, pentru hotarnicirea proprietatii Targu Jiului. Starea economica infloritoare a unora dintre ei le permitea in timpul domniei lui Neagoe Basarab sa-si cumpere noi suprafete de pamanturi.

In timpul Primului Razboi Mondial, Targu Jiu a fost martorul unor lupte devastatoare. Intre 11 si 17 noiembrie 1916, armata germana a avansat dinspre nord spre Bucuresti prin trecatorile Carpatilor. Bataliile care au urmat, printre care si eroica aparare a podului orasului, au costat viata a aproximativ 8.500 de soldati romani.

Brancusi a adus un omagiu victimelor acestei tragedii printr-un grup de trei sculpturi monumentale dispuse pe o axa de aproximativ 1,5 km, care strabate orasul de la est la vest. Sculptorul s-a dedicat descoperirii esentei vietii. El s-a inspirat adesea din arta populara autohtona si din izvoare stravechi, precum sculpturile egiptene, iberice si precolumbiene.

Sculptorul oltean de renume mondial Constantin Brancusi a contribuit la eliberarea artei tridimensionale de stilul pictural al secolului al XlX-Iea. Renumit pentru tehnica sa de „cioplire directa" (sculptura in piatra fara a face schite pregatitoare), el s-a inspirat dintr-o multitudine de surse, inclusiv din Antichitate si tehnologia contemporana.

Constantin Brancusi (1876-1957)

Brancusi a reprezentat imboldul necesar reinventarii. Desi si-a petrecut cea mai mare parte a vietii in Franta, el s-a nascut in satul Hobita, aflat la vest de Targu Jiu. Tatal lui a fost proprietar de pamant, iar mama maestra tesatoare. Talentul de sculptor al lui Brancusi a iesit la iveala de la o varsta frageda. A invatat tamplarie inainte de a se muta la Bucuresti, unde s-a concentrat asupra noii sale pasiuni, sculptura, la Academia de Arte Frumoase.

Dornic sa-si largeasca orizontul artistic, Brancusi s-a indreptat in 1904 spre Paris. I-a luat aproape un an sa ajunga acolo, calatorind adesea pe jos. si-a petrecut timpul in compania unor inovatori ca Picasso, Braque, Derain si Modigliani si, drept urmare, sculpturile lui revolutionare au fost inspirate de fermentul radicalismului politic si al experimentului artistic.

Asemenea multor contemporani ai sai, avea sa devina constient de frumusetea artei si filosofiei din afara Europei, precum si a artei preistorice, Absolvind academia de la Bucuresti ca adept stralucit al naturalismului, Brancusi a intuit ca formele mai simple si oarecum mai necizelate de sculptura in lemn, alaturi de care crescuse acasa, in Oltenia, aveau multe de oferit.

Artistul a explorat noi teritorii in 1907, cu o lucrare numita „Rugaciune". Realizata in memoria unui om de afaceri din orasul Buzau, situat in estul Romaniei, aceasta a fost ridicata intr-un cimitir. Sculptorul lucra adesea in serii. Opere fundamentale ca „Sarutul", pasarea magica numita „Maiastra", uimitoarele siluete de marmura si bronz ale „Pasarii in spatiu" si celebra „Coloana infinita" din lemn, in zigzag, sunt numai cateva dintre piesele care ilustreaza cautarea esentei formelor umane si animale.

Desi Brancusi a sustinut ca nu a fost niciodata un artist abstract, el nu a fost scutit de aceasta controversa. In 1913, s-a numarat printre primii artisti europeni avangardisti care au expus in Statele Unite. In urma debutului sau la New York, avocatul si colectionarul american John Quinn a cumparat cateva dintre lucrarile sale. In 1922, unul dintre bronzurile sale, „Domnisoara Pogany", a fost retras dintr-o expozitie pariziana, intrucat cei care faceau selectia l-au considerat pornografic. In 1926, doi curatori ai Metropolitan Museum din New York au avut obiectii la adresa unei versiuni a „Pasarii in spatiu", turnata elegant in bronz. Ei au convins un functionar vamal sa-i refuze intrarea in tara ca opera de arta. Acesta a incadrat piesa la capitolul „ustensile de bucatarie si materiale pentru spitale". Curtea care a judecat ulterior cazul a decis ca pasarea din bronz era o opera de arta in toata puterea cuvantului. Aceasta intamplare a fost un punct de cotitura pentru viitorul statut al artei avangardiste din Statele Unite.

Brancusi a ramas incantat de Statele Unite si a mers regulat sa expuna acolo. Inainte de a muri, a facut schite pentru o cladire inalta din Chicago dupa modelul „Coloanei infinitului". Gratie caldurii si umorului prezente in operele sale, acestea au devenit accesibile pentru multi oameni care altminteri le-ar fi evitat.