Mancare specifica Curtea de Arges

Romanilor le place mancarea. Pot petrece ore intregi alegand ingredientele, pregatindu-le si gatind. In plus, adora sa o imparta cu oaspetii. O masa buna este un motiv de mandrie. Este foarte important sa fii o gazda desavarsita. Chiar si atunci cand au foarte putin pentru ei, romanii se asigura ca oaspetii primesc suficienta mancare si bautura.

Daca vizitezi o casa romaneasca, gazda iti va oferi un pahar de tuica, la care se cuvine sa raspunzi: "Multumesc. Sanatate!", in timp ce il dai peste cap dintr-o sorbitura. Chiar daca tuica, numita de asemenea si rachiu, palinca sau horinca, a fost distilata asa cum se cuvine, adica de trei ori, intr-un cazan artizanal de cupru, vei simti ca maruntaiele iti iau foc, asa ca fii atent. Scriitorul Alan Ogden a inventat termenul "palincat" pentru starea de veselie buimaca pe care ti-o pot provoca vreo cateva pahare de tuica. Vinul, care provine din numeroase podgorii din toata tara, curge intotdeauna in valuri.

Romanilor le place carnea, iar aceasta este grasa si gustoasa. Multi tarani cresc animale pentru a-si asigura hrana proprie si pentru a vinde prisosul pe pietele locale. Fermierii au de obicei doua vaci, cateva capre, o mana de oi, cateva gaini si gaste si nelipsitul porc. Acesta din urma este ingrasat pentru Craciun si nicio bucatica nu se iroseste. Romanii au o varietate uimitoare de carnati, crenvursti, salamuri si caltabosi. Una dintre gustarile preferate sunt mititeii la gratar, rulouri din carne tocata de vita, porc si oaie. In mod traditional, mititeii sunt insotiti de mustar, paine alba si un pahar de bere romaneasca.

Femeile de la tara fac adesea paine, framantand mari cantitati de aluat fara drojdie in copai largi de lemn. Termenul de "harnica" este privit ca un compliment de femei. Vechile cuptoare comunale unde taranii isi duceau painea la copt au devenit relicve ale trecutului, iar popularitatea painii negre este in crestere; aceasta varietate de paine se face fie din secara, fie din grau integral.

Romanii au gradini sau parcele cu legume, iar la sfarsit de sezon pun muraturi in otet - gogosari si castraveti - pentru a-si asigura vitaminele pe timpul iernii. Majoritatea produselor cultivate de micii proprietari sunt organice prin forta lucrurilor, deoarece putini oameni isi pot permite ingrasaminte chimice si pesticide. Au existat actiuni entuziaste in vederea convertirii marilor ferme din Romania la productia organica, dar pana acum ele au ramas putine si izolate.

Pietele romanesti de legume si fructe in aer liber sunt locuri minunate. Incearca sa-ti cumperi mancarea de-acolo in timpul calatoriilor; este ieftina, hranitoare si gustoasa.

La sfarsitul verii si toamna, pe tarabele de sub umbrele se ingramadesc mormane de mere, pere, struguri si rosii. In perimetrul pietei gasesti de obicei si o brutarie care vinde paine calda, o macelarie sau un magazin de lactate, precum si unul cu apa minerala (Romania are o multime de varietati de apa imbuteliata).

In restaurante ti se vor oferi feluri traditionale romanesti ca sarmale (foi de varza umplute cu un amestec de carne tocata de porc sau vita, rulate si gatite pe un pat de varza taiata marunt), salata de vinete (vinete coapte amestecate cu ulei si usturoi), tocana (o fiertura scazuta, cu multa carne) si ciorba taraneasca (cu smantana, cu sau fara carne). Delicioasa mamaliga, considerata felul de mancare (malai) fiarta la foc mic pana devine o masa uniforma si se intareste. Se serveste de obicei cu branza si smantana, carne sau sarmale.

Poti savura, de asemenea, o varietate incredibila de aluaturi si deserturi; incearca papanasi (o gogoasa calda inecata in dulceata si valuri de smantana) sau baclava turceasca insotita de cafea la ibric si niste serbet.